Illustration (Ausschnitt): © Katharina Greve/www.das-hochhaus.de
Benzile desenate germane au succes la public și la critici deopotrivă. În vogă sunt cu precădere subiectele contemporane, formulele noi de narațiune și comicsurile realizate de femei.
Cândva, în istoria benzilor desenate germane, anului 2016 i se va atribui o importanță deosebită. Asta deoarece la decernarea importantului
premiu Max und Moritz în cadrul Salonului Internațional de Benzi Desenate de la Erlangen s-au întâmplat simultan mai multe lucruri extraordinare. Chiar lista celor 24 de titluri nominalizate indica clar faptul că asistăm la trecerea în altă eră. Timp de peste trei decenii, principalii candidați la premii au fost volumele de comicsuri importate, de regulă, din SUA și din spațiul vorbitor de limbă franceză. Însă în anul 2016, în premieră, majoritatea benzilor desenate nominalizate au fost producții proprii în limba germană. În acest nou context, aprecierea că în domeniul benzilor desenate ”Germania este o țară în curs de dezvoltare”, până acum foarte vehiculată în branșă, și-a pierdut valabilitatea.
Comicsurile sunt o chestiune feminină
Foto (Ausschnitt): Foto (detaliu): © Salonul Internațional de Benzi Desenate de la Erlangen/Erich Malter
Încă un aspect a fost cel puțin la fel de frapant: la aproape o treime dintre toate titlurile de pe lista de nominalizări au participat ilustratoare. Ceea ce este, la rândul său, un record, de neimaginat în urmă cu nu foarte mulți ani. La toate categoriile la care s-au impus creatori naționali de benzi desenate câștigătorii au fost femei, cu o singură excepție. Iar titlul de ”cel mai bun creator de comicsuri în limba germană“ a fost câștigat deja pentru a treia oară consecutiv de o femeie. După ce în anii 2012 și 2014, au fost premiate
Isabel Kreitz și
Ulli Lust, cel mai râvnit premiu german din branșa benzilor desenate a revenit în 2016
Barbarei Yelin.
Ilustratoarea din München a convins juriul cu
Irmina, o povestire despre șanse pierdute în epoca nazistă. Barbarei Yelin i-au servit ca sursă de inspirație întâmplările trăite de bunica sa. Irmina nu este nicidecum o mare eroină; din contră, în cele din urmă se adaptează la viața sub umbrela nazistă și acționează (îngrozitor) de normal.
Ilustrație (detaliu): © Barbara Yelin/reproducere
Istoria contemporană domină
Irmina a fost primită de critici cu mare entuziasm, iar în rândul publicului lucrarea a ajuns un bestseller. Acest graphic novel este un reprezentant exemplar al noii serii volume de benzi desenate despre evenimente din istoria Germaniei a secolului 20. De exemplu, în
Kinderland (Țara copiilor), ilustratoarea berlineză
Mawil povestește despre copilăria sa în Germania de Est. Cititorii trăiesc astfel foarte viu realitatea din RDG din anul prăbușirii Zidului Berlinului.
Foto Foto (detaliu): © Avant-Verlag
În volumul Madgermanes al
Birgitei Weyhe descoperim și mai multe aspecte necunoscute din epoca RDG-istă. Madgermanes sunt numiți lucrătorii veniți în anii 70 în RDG din Mozambic, dar care nu au primit permisiunea de a rămâne după anul 1990 în Germania reunificată. Întorși înapoi în Africa, mulți dintre cei câteva sute de mii de lucrători au simțit că li s-a furat viitorul și o parte semnificativă din salariile puse deoparte în timpul fostei RDG. O nedreptate asupra căreia își îndreaptă acum atenția și creatoarea de benzi desenate, care și-a petrecut și ea copilăria în Africa.
Publicare online
Pentru lucrarea
Madgermanes, Birgit Weyhe a primit premiul Max und Moritz 2016 la categoria „Cel mai bun comics de limbă germană“. Iar pentru „Best Comic-Strip“ a fost premiată
Katharina Greve. În mod tradițional, aceasta era categoria destinată benzilor desenate publicate în cadrul publicațiilor. În anul 2016 însă juriul a extins categoria pentru a include și comicsuri publicate pe internet. Multe dintre lucrările publicate online sunt apropiate ca formă și conținut de benzile desenate clasice. Pe internet sunt publicate numeroase comicsuri în episoade scurte.
Ilustrație: © Birgit Weyhe/Avant-Verlag
Exact la fel procedează și Katharina Greve, ale cărei ”strips” publicate săptămânal construiesc ”etaje” complete, cu ajutorul cărora ilustratoarea clădește un întreg bloc digital. Tocmai din acest motiv, web-comicsul ei poartă denumirea
Blocul – 102 etaje de viață. Această tehnică creativă episodică îi permite artistei să realizeze un cadru narativ larg și să reacționeze la evoluțiile sociale actuale, precum criza refugiaților. Katharina Greve a anunțat că blocul va fi finalizat în 2017.
Prezentare anticipată pe internet
Diseminarea propriilor lucrări pe internet reprezintă o bună posibilitate de a se prezenta în special pentru desenatorii de benzi desenate mai puțini cunoscuți. De exemplu, ilustratorul Erik din Saarland a lansat pe internet
deae ex machina, proiect în care confruntă elemente mistice cu turbulențele tehnice și sociale din prima jumătate a secolului XX. Abia după ce apariția pe internet a creat foarte multă vâlvă, seria a fost apoi tipărită în format clasic într-o publicație scrisă, urmată de un album realizat de o editură. Tot pe internet au debutat și alte graphic novels, care ulterior au avut mare succes pe piața de carte; de exemplu
Heute ist der letzte Tag vom Rest deines Lebens (Astăzi este prima zi din viața care ți-a rămas) de Ulli Lust sau
Fahrradmod de Tobi Dahmen. Când este vorba despre astfel de lucrări de sute de pagini, a căror producție se întinde peste mai mulți ani, este dificil de găsit în avans o editură. Iar o astfel de prezentare ex ante pe internet permite o primă rezonanță a publicului în timpul îndelungatei perioade de producție.
Illustration: © Tobi Dahmen/Editora Carlsen
Tehnici narative experimentale
În plus, lumea digitală oferă posibilitatea aplicării unor noi tehnici narative. Acest lucru este ilustrat în manieră spectaculoasă de lucrarea
Wormworld Saga de Daniel Lieske. Comicsul digital apelează la ”pânza fără sfârșit”. În loc să treacă cu un clic de la o pagină la alta, cititorul navighează prin povestire cu funcția scroll. La rândul său,
Union der Helden (Uniunea eroilor) de Arne Schulenberg, este un foto-comics despre un supererou din Germania, cosmetizat printr-o serie de animații flash. Iar la lucrarea
Zuhause während der digitalen Revolution (Acasă în timpul revoluției digitale) atrage atenția tehnica narativă folosită. Ilustratorul Digirev alias Wolfgang Buechs își ordonează, ce-i drept, benzile desenate online pentru a putea fi citite imagine cu imagine, însă tot mereu săgețile de ”înainte” amplasate la toate marginile paginilor permit saltul din lectura lineară și intrarea pe o ramificație.
Rămâne de văzut dacă aceste evoluții vor trece testul timpului. Pe de altă parte, faptul că benzile desenate germane sunt influențate într-o măsură tot mai mare de ilustratoare femei și de lumea digitală, este probabil un trend ireversibil. Acesta va produce în mod cert transformări majore în universul încă foarte masculin și analogic al benzilor desenate germane. În ciuda faptului că cota de piață a comicsurilor digitale stagnează încă în zona de o singură cifră, este totuși notabil faptul că aproape un sfert dintre lucrările nominalizate pentru premiul Max und Moritz 2016 au fost publicate mai întâi pe internet. Webul s-a dovedit a fi o platformă de mare succes pentru experimentele artistice, în special pentru comicsurile germane.
