Au existat numeroase adaptări după opera lui Friedrich Dürrenmatt, al cărui centenar se celebrează în acest an. Inițiem o serie de interviuri despre adaptările cinematografice ale operei sale, invitând la dialog artiști din domenii variate. Volumul lui Dürrenmatt, intitulat „Das Versprechen”, a fost adaptat pentru cinema cu titlul „The Pledge”, în regia lui Sean Penn. Astăzi, invitata noastră este artista și curatoarea Simona Vilău:
Când ai auzit pentru prima dată de Friedrich Dürrenmatt? În 2021 se împlinesc 100 de ani de la nașterea sa.
Știam despre Friedrich Dürrenmatt că este dramaturg, fiindu-mi cunoscută piesa
Vizita bătrânei doamne. Însă recunosc că nu i-am citit romanele, iar filmul propus de tine a fost o surpriză plăcută, cu o distribuție de zile mari, iar faptul că l-am revăzut pe Sam Shepard, chiar dacă în rol secundar, alături de Jack Nicholson, a fost un „regal cinematografic”, ca să mă exprim ca la emisiunile de specialitate.
Opera sa a fost ecranizată masiv, la fel, au existat numeroase adaptări pentru teatru radiofonic, operă, musicals, telenovele etc. Volumul lui Dürrenmatt, intitulat Das Versprechen, a fost adaptat pentru cinema cu titlul The Pledge, în regia lui Sean Penn, cu Jack Nicholson în rolul principal. Dacă erai un personaj din acest film, cine ai fi fost? De ce?
The Pledge este genul de film în care eu, personal, nu mi-aș dori să joc pentru că este o dramă oribilă. De asemenea, nu am niciun fel de tangențe cu lumea filmului, în afară de aceea de spectator.
După vizionarea filmului ai cumpăra și cartea?
The Pledge mi se pare o ecranizare bună, permițându-mi să spun asta fără să fi citit romanul. Aș putea răspunde că hotărârea ar depinde de conexiunea pe care aș simți-o cu cartea într-o librărie, în momentul în care o voi atinge. Altminteri, filmul fiind bun, nu sunt convinsă că aș citi cartea cu orice preț, la fel cum sunt anumite romane sacrosancte pentru mine, iar orice ecranizare, oricât de bună, mi s-ar părea inutilă.
Un pasaj favorit din filmul acesta a fost....
The Pledge nu are dialoguri de neuitat, ci joc actoricesc, intrigă și suspans cât cuprinde. Cred că se întâlnește pe undeva cu construcțiile cinematografice ale lui Hitchcock, fiind și un predecesor al serialului de succes
True Detective.
Ce alte filme adaptate după cărți ți-au plăcut?
Miniseria
Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F. ar fi ultima adaptare care m-a impresionat. Sunt genul de cititor care evită de obicei ecranizările, din pur egoism, de a nu lăsa pe nimeni să interfereze cu lumea pe care am văzut-o eu în carte, deși mă contrazic mereu și mă uit. Sunt multe ecranizări bune, însă și multe rateuri, unul fiind ecranizarea romanului
Sufocare/Choke de Chuck Palahniuk. Nici
Particulele elementare după Houellebecq nu m-a impresionat.
Majoritatea celor care sunt excepționali, indiferent de domeniu, sunt bântuiți de excentricități, vicii, comportamente autodistructive, cum e și cazul personajului din acest film. Ai empatizat cu el?
Personajul Jerry Black are simțul onoarei foarte dezvoltat, iar de aici ajunge să sacrifice tot și să piardă contactul cu realitatea. Refugiul în tutun și alcool e un mecanism de autodistrugere foarte des întâlnit, în general la oamenii hipersensibili.
În alte țări, acest roman al lui Dürrenmatt este studiat în programa școlilor și universităților. L-ai vedea și-n programa de la noi?
Necitind romanul, nu mă pot pronunța.
